01. Citind niște articole despre dificultățile terapeuților în timpul pandemiei, am descoperit că pentru mulți dintre ei a fost o perioadă grea cu un nivel de anxietate mai ridicat decât în mod normal. Cu toate astea, ce spun unii dintre ei este că au simțit nevoia să ascundă asta pentru că familia și cunoscuții se raportau la ei ca la niște persoane care ar trebui să știe cum să gestioneze, să fie stăpâni pe situație. În ce măsură ai simțit și tu asta și cum te-ai raportat la aceste stări?
Eu nu am avut un nivel mai ridicat de anxietate, ci am avut mai degrabă un nivel ridicat de frustrare ca urmare a restricțiilor majore impuse de apariția pandemiei. Mai ales că aveam programată o mini-vacanță la Barcelona în care urma să plecăm exact când a ajuns valul pandemiei la noi și am fost nevoită să o anulez fără să pot recupera vreun ban. Frustrarea mea a debutat la cote majore și a trebuit să gestionez și marea dezamăgire a copiilor. La nivel personal și de familie am avut și avem de gestionat tipul de suferință provocată de pierderile pe zona de libertate de mișcare. Cu anxietatea stăm bine. Poate și din acest motiv nu mi-a fost dificil să gestionez anxietatea clienților. Și mi-am permis să le verbalizez trăirile mele clienților care aveau provocări tot pe zona de frustrare. Frustrarea, ca emoție, vine cu mesajul că am ajuns într-o zonă de neputință în care nu mai depinde nimic de acțiunile noastre și e nevoie să renunțăm. Să renunțăm la a ne mai strădui să schimbăm ceva și să acceptăm realitatea prezentă. Din această poziție avem mai multe șanse să ne adaptăm contextului generat de pandemie.
02. În ce fel a impactat pandemia modul în care definești și percepi „spațiul terapeutic”? Am citit povestea unei terapeute din New York, care odată cu lockdown-ul, a trebuit să renunțe la cabinet și să își țină toate sesiunile online. Pentru că locuia cu iubitul ei într-o garsonieră, acesta era nevoit ca în timpul ședințelor ei de terapie să se mute cu laptopul în baie și să lucreze cu căștile în urechi. A fost dificil pentru tine să te adaptezi din punctul ăsta de vedere?
În perioada de lockdown a trebuit și eu să renunț la cabinet și să fac exclusiv online ședințele de terapie. Această situație mi-a adus și o provocare profesională și una logistică. Aveam punctual experiență anterioară pe terapia online, dar îmi era greu să îmi imaginez cum mă voi descurca exclusiv online cu toate situațiile clienților mei. Lucrurile au mers, din fericire, mult mai bine decât anticipam. Mult mai dificil a fost să mă adaptez logistic. Locuiesc într-un spațiu generos, dar cu copiii acasă, fiecare cu școala lui online și cu nevoia de a ieși din propria cameră pentru a merge la baie, la bucătărie, a trebuit să mă refugiez în dormitorul meu pentru ședințele de terapie. Neavând loc să instalez un birou acolo, a trebuit să muncesc din pat. O poziție destul de inconfortabilă care mi-a generat ceva dureri de spate. Cum s-au ridicat restricțiile de deplasare, mi-am reluat activitatea în spațiul de la cabinet și asta m-a ajutat mult să îmi recapăt o parte din senzația de normalitate.
03. Pandemia este o perioadă extrem de dificilă, dar pe care o traversăm cu toții în același timp. În anumite aspecte, e o experiență comună nouă tuturor. A modificat asta în vreun fel relația și granițele cu clienții? S-a modificat în vreun fel modul în care te folosești de dezvăluri personale? Ai simțit să împărtășești cu ei despre propriile tale dificultăți legate de această perioadă?
Eu am obiceiul de a căuta mereu ceva bun în orice situație dificilă sau rea. Prin urmare, dată fiind această pandemie care nu ne lasă prea multe opțiuni la îndemână, m-am folosit de ea pentru a-mi provoca clienții să identifice ce le-a adus bun această perioadă și nu ar fi obținut dacă viața s-ar fi desfășurat pe traseul obișnuit. Cu toții au avut ce găsi ca răspuns. Și este un exercițiu pe care îl recomand tuturor, pentru că este important să ne ocupăm în mod conștient de a pune suficiente greutăți și pe celălalt taler al balanței pentru a ne menține perspectiva în echilibru. În ceea ce privește dezvăluirile personale, îmi permit ca regulă să le fac ori de câte ori consider că le-ar fi utile clienților, mai ales prin prisma validării trăirilor lor.
04. La începutul pandemiei părea că vom munci mai puțin ba chiar că ne vom plictisi uneori. Câteva luni mai târziu, am observat că de fapt granițele dintre muncă și timp liber sunt foarte fine, chiar inexistente atunci când munca se desfășoară atât de mult de acasă. Cum ai evalua volumul de muncă comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei?
Sunt situații în care volumul de muncă și de stres a crescut, din câte îmi povestesc chiar clienții. Mai ales pentru că lucrând de acasă e mai ușor de ignorat un program ce înainte începea la ora la care ajungeau la birou și se termina atunci când plecau. Asta aduce după sine o provocare pentru fiecare de a exersa stabilirea și respectarea unor limite personale. Cine reușește, se poate lăuda cu o achiziție de bun augur datorată pandemiei. Munca de acasă are avantajele ei, dar nu eram deloc pregătiți pentru acest amestec brusc între spațiul personal și cel profesional. Dacă e să se mențină ca obicei pe viitor va fi nevoie de o reconfigurare mentală, emoțională și logistică. Cu cât mintea umană este supusă unui număr mai mare de stimuli simultan, cu atât obosește mai repede și își diminuează randamentul. Este sănătos să avem delimitări cât mai clare.
05. Consideri că nevoile clienților s-au modificat în vreun fel? A apărut mai des în cazuistică anxietatea de sănătate sau însingurarea și în ce fel ai simțit că poți veni în sprijinul lor?
Oamenii apelează la serviciile de terapie în număr mult mai mare acum. E adevărat că asta s-a întâmplat pentru că trecem cu toții printr-o perioadă fără precedent în istoria omenirii, dar nu aș zice neapărat că pandemia a crescut nevoia, ci mai degrabă că pe de o parte a acutizat o nevoie deja existentă, iar pe de altă parte toate discuțiile din spațiul public pe temele de sănătate mintală și emoțională au crescut conștientizarea la nivel de individ. A crescut în mod real numărul cazurilor de anxietate, depresie, probleme de relaționare atât în cuplu, cât și pe zona părinte-copil. Convingerea mea personală însă este că în cele mai multe cazuri problemele deja existau, însă nu se simțeau la fel de apăsător. Cu excepția situațiilor dramatice legate direct de pandemie (cum ar fi moartea cuiva drag, pierderea locului de munca sau falimentul propriei afaceri) contextul pandemiei a avut forța să scoată la iveală probleme mai vechi. Am avut situații în care clienții mi-au venit în terapie acuzând anxietate și atacuri de panică pe motiv de covid și în urma investigațiilor terapeutice au ieșit la iveală experiențe traumatice anterioare care s-au reactivat în inconștientul lor în acest context aparte. Partea bună este că prin abordarea și procesarea respectivelor traume s-au rezolvat și simptomele pe care le acuzau în prezent. Două dintr-o lovitură.
06. Ce ai învățat în perioada pandemiei despre tine și munca ta? În ce măsură crezi că, în viitor, se va schimba munca de psihoterapeut?
Am aflat pe pielea mea că toată munca de igienizare emoțională, de creștere și dezvoltare personală pe care am făcut-o în cadrul propriului meu proces terapeutic m-a pregătit suficient de bine și pentru situații dificile, neprevăzute sau nemaiîntâlnite cum este cazul acestei pandemii. Asta mi-a dat și mai multă încredere în rolul benefic pe care îl are profesia mea în viața oamenilor.
Munca de psihoterapeut oricum a fost, este și va fi într-o continuă schimbare. E unul dintre aspectele cu care m-a fascinat: îmi oferă o sursă inepuizabilă pentru noi descoperiri și perspective și, prin urmare, îmi generează constant entuziasm. Ca schimbare direct legată de pandemie cred că în viitor și psihoterapeuții și clienții vor apela mai des la varianta online. Experiența din pandemie ne-a arătat că se pot obține rezultate bune și în această variantă. Și eu am fost mulțumită de rezultatele obținute în online, dar îmi păstrez preferința pentru a desfășura ședințele la cabinet, față în față. Estimez că îmi voi păstra și pe viitor această preferință. 😊
Recent Comments