Alina Tofan a absolvit secția de actorie din cadrul UNATC și master, secția Art-Terapie prin Teatru. Ca membră a grupului TBA (Time Based Arts) din cadrul UNArte, formarea sa artistică a căpătat noi valențe. O preocupă tot ceea ce ține de modalități inedite de a comunica și relaționa cu oamenii. Ca artist în formare, scopul Alinei este să exprime cât mai multe trăiri prin corp, să comunice cu toate simțurile.
Alături de Georgiana Vlahbei, Alina operează la intersecția mai multor teritorii artistice, ceea ce încearcă, de altfel, și prin PLASTIC Art Performance Collective:
Propunem un demers de activare participativă prin artă, o radiografie a distanței dintre omul contemporan și ceea ce mai poate reprezenta mediul natural.
Pe Alina și proiectele pe care le realizează în colectivele în care activează le puteți găsi în următoarele locuri: @eco.frequencies, @plastic.mar & @Plastic Art Performance Collective
]]>Am vorbit cu Alex Țanțu despre cum lipsa aprecierii și a dragostei pentru corpul nostru în copilărie, cât și apartenența la o minoritate sexuală te pot vulnerabiliza pentru viitoare abuzuri la vârsta de adult, despre cum arată viața unei persoane care trăiește cu HIV în România, despre cum corpul în lumina reflectoarelor poate să ajute disocierea dar și vindecarea și multe altele în acest episod înregistrat în decembrie 2021.
Alexandru Țanțu (cunoscut și ca Valentine @wellbelovedvalentine) are 29 de ani și este activist LGBTQIA+ și activist pentru drepturile pacienților cu HIV din România. De la coming out-ul său ca persoană care trăiește cu HIV, a inițiat și participat în campanii de conștientizare și educare pe subiectul HIV și a lipsei de acțiune și sprijin a autorităților române în materie de educație sexuală. Sprijinit de numeroase organizații și asociații care adresează subiectul drepturilor omului alături de presa independentă, el continuă să ilustreze în mod autentic problemele legate de HIV și diverse alte subiecte specifice comunității LGBTQIA+, urmărind să demonteze stigma și să întărească apelurile la un răspuns asumat din partea guvernului pe subiectul epidemiei de HIV/SIDA.
DISCLAIMER: Acest episod este înregistrat în decembrie 2021 iar ceea ce vei asculta este o formulă mai brută, mai puțin editată față de ceea ce Reconectat a oferit până acum. Trecem printr-o perioadă de mari schimbări și ne propunem să revenim cât mai curând într-un format diferit și sperăm noi, mai bun. Ascultare plăcută!
]]>Vă mulțumim că ne ascultați și până data viitoare aveți grijă de voi și ne găsiți pe Instagram.
]]>Am vorbit cu el despre disforia de gen – de unde vine, cum se simte, cum ne-o explicăm; despre tranziție; despre cât de important este rolul părinților în viața copiilor și adolescenților trans și ce pot face aceștia ca să facă viața copiilor lor mai suportabilă; despre modele pentru copiii noștri; și despre cum ne schimbăm perspectivele asupra propriilor experiențe pe măsură ce înaintăm în vârstă; cât și despre cum ne negociem existența aici pe Pământ incluzând cu grijă și compasiune toate părțile noastre: cele masculine, cele feminine și cele ce există între.
Disclaimer: Aceasta este experiența unei persoane trans. Există sute, mii de experiențe diferite ale persoanelor trans din toată lumea și, deși există probabil multe elemente comune, vrem să menționăm că înțelegem și onorăm faptul că experiența fiecăruia este unică.
*Filmul Pieptiș îl găsiți aici https://vimeo.com/198735439 și un interviu despre el aici: https://youtu.be/NTJ-zzPEz6U
Alina este și regizoarea scurtmetrajulului Bilet de iertare, primul film despre sclavia Romilor spus dintr-o perspectiva romă.
Cariera ei este una bogată iar noi o urmărim încă de la primul ei one woman show autobiografic, Declar pe propria răspundere. Prima din familia ei care a absolvit liceul, ea a reuşit să studieze la New York University – Tisch, să obțină diploma de masterat la Royal Academy of Dramatic Art, Londra, şi să devină actriță câştigătoare a numeroase premii de interpretare şi prima regizoare romă de teatru şi film din România.
Am vrut să vorbim cu ea la Reconectat tocmai pentru a aduce și o perspectivă romă în discuțiile noastre despre corp. Am vorbit despre lipsa reprezentativității asumate a romilor în spațiul mediatic și cultural românesc, despre durerea de a fi veșnic invalidat, despre dificultatea asumării datoriei de a reprezenta o întreagă comunitate marginalizată, despre gradele de privilegiu cu care ne naștem sau le-am acumulat pe parcursul vieții, despre corpul rom în sistemul medical, despre rușine și traumele purtate în corpul rom. Una dintre cele mai relevante discuții pe care le-am avut cu Alina considerăm că e cea legată de implicarea noastră, a persoanelor non-rome, în mod conștient, asumat dar sănătos; în a fi aliați și a facilita procesul de retribuție față de comunitatea romă, cât și de munca pe care avem nevoie să o facem pentru a ne realiza propria fragilitate și modul în care noi ca non-romi agresăm și discriminăm corpurile rome.
Am invitat-o la Reconectat pentru că este o enciclopedie de studii, referințe și cunoștințe în domeniul tulburărilor de alimentație – un domeniu atât de important dar totuși atât de slab înțeles și interpretat atât la nivel media și social, dar chiar și în sistemul de sănătate.
În acest episod ne puteți asculta vorbind despre ce sunt și cum se dezvoltă tulburările de alimentație, despre relația disfuncțională cu mâncarea dar și despre bucuria, tradiția și cultura mâncării, fără a uita să cerem încă o dată părerea expertului despre cum le vorbim copiilor despre corp și alimentație. Unul dintre momentele noastre preferate ale acestui episod este acela în care Raluca explică și demontează cele mai comune mituri despre tulburările de comportament alimentar.
Pe Raluca o puteți găsi pe Instagram la @psihologia-alimentației sau predând la Asociația Română pentru Terapie Cognitiv Comportamentală (ARTCC): http://artcc.ro/despre-artcc/echipa/
Disclaimer: câteodată discuțiile dintre specialiști pot lua o tentă cinică, acesta fiind mai degrabă un mecanism de protecție pe care îl folosim ca să putem trăi cu această profesie. Intenția noastră nu este aceea de a rușina sau judeca pe nimeni, indiferent de relația pe care o avem fiecare cu mâncarea sau cu corpurile noastre. Intenția noastră este să înțelegem cât mai multe despre relațiile pe care le avem.
Referințe:
În episodul acesta vorbim cu o familie în care corpul a ocupat un loc central explicit din perspectiva funcției sale mai degrabă decât cea a aspectului său. Valentina și Silvia au o serie de privilegii legate de corpurile lor: de a fi slabe, de a fi foarte aproape de standardele de frumusețe sau privilegiul pielii albe. Astfel, corpurile lor nu au fost sancționate atât de aspru la nivel sistemic pe cât ar fi fost niște corpuri grase și/sau non-albe de exemplu, însă nimeni nu scapă de presiunea standardelor de frumusețe actuale.
Conștiente fiind de contextul acesta, am fost tare curioase să aflăm mai multe despre cum arată o relație imperfectă dar care se centrează în jurul unei retorici sănătoase atât față de corp cât și față de relații în general.
Valentina De Piante este lector universitar la U.N.A.T.C. I.l.Caragiale, doctor în artele perfomative, coordonator de proiecte, coregraf și performer, practician al metodei Feldenkrais în România. Ca artist, studiază o abordare circumferențială asupra conștientizării în diverse formate, împărtășind practicile performative cu alți artiști și oameni de știință. Are o activitate bogată pe plan atât local cât și internațional iar în ultimii ani Valentina extinde practica ei la dimensiunea de ascultare și grijă față de celălalt: în 2018 și 2019, este invitată în cadrul proiectului The Agency of Touch al coregrafei Mădălina Dan și în 2021 în cadrul Consultațiilor, întâlniri 1:1, la CNDB, în parteneriat cu Theatre de la Ville. Ca teoretician, dorește să creeze un discurs amplu asupra corpului, între studiul anatomic, fiziologic, imaginar, politic și mitologic. În 2021, publică cercetarea Corpul Cunoscător și devine membru al grupului coregrafic AREAL.
Silvia Niculae este studentă la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Facultatea de Arhitectură. Consideră că nu există limite în ceea ce privește expresia artistică și că orice domeniu are posibilități nelimitate de explorare. Tot ce lucrează e un work in progress continuu. Vede lumea ca pe un miracol. Silvia își admiră mama și crede că este cea mai tare mamă din univers. Din toate galaxiile, atât din cele pe care le știm, cât și din cele care încă nu au fost descoperite. Pe Valentina o găsești aici iar pe Silvia aici.
*Metoda Feldenkrais (https://feldenkrais.com) este un tip de terapie prin exercițiu fizic concepută de Moshé Feldenkrais (1904-1984) la mijlocul secolului al XX-lea. Practicanții Feldenkrais susțin că metoda reorganizează conexiunile neuronale dintre creier și corp îmbunătățind astfel capacitatea de mișcare a corpului dar și starea psihologică. La acest moment nu există dovezi științifice solide care să arate că metoda Feldenkrais conferă beneficii pentru sănătate dar cercetătorii nu cred că prezintă riscuri. Reconectat nu vă recomandă să înlocuiți recomandările medicale cu metoda Feldenkrais dar vă încurajăm să rămâneți curioși și să explorați prin mișcare posibilitățile diverse ale corpurilor voastre.
]]>În episodul acesta, stăm de vorbă cu ei despre cum ne tratăm corpurile atunci când muncim foarte mult, despre body-shaming în mediul online (numit și concern trolling), despre sexualitate, masculinitate toxică și privilegiul de a arăta conform standardelor de frumusețe curente.
Vorbim cu ei și despre rușine ca motivație pentru succes. Dacă vrei să afli mai multe despre rușine urmărește munca cercetătoarei și autoarei Brene Brown. Poți începe de aici: https://youtu.be/psN1DORYYV0
De asemenea o menționăm pe Aubrey Gordon, cunoscută pe Instagram drept yrfatfriend –Aubrey Gordon (@yrfatfriend) și pe Jameela Jamil cu al ei podcast i Weigh – I WEIGH 📣 (@i_weigh).
Pe Silviu și Alex îi găsiți pe Twitch aici: Faiar – Twitch și efectiveu – Twitch și pe Youtube: Faiăr Silviu LIVE – YouTube și Faiăr Silviu – YouTube
Facebook: fb.me/reconectat.podcast
Instagram: @reconectat.podcast
Plecând de la tema perfecționismului, am povestit cu Gaspar despre diverse forme în care perfecționismul își arată colții în viețile noastre personale și profesionale, despre familie și nu în ultimul rând despre perfecționism și imagine corporală.
Gaspar Gyorgy este psiholog și psihoterapeut relațional și se autodescrie de multe ori ca fiind “custode de povești de viață”. De ani buni deja, a alăturat practicii psihoterapiei o serie de activități legate de faptul că este coordonator științific în cadrul Editurii “Pagina de Psihologie” și managing partner la PaginaDePsihologie.ro dar și președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie care organizează programe de formare în sfera sănătății mintale și relaționale.
Pe lângă toată această activitate complexă Gaspar este și autor, în palmaresul personal înscriindu-se volumele Copilul invizibil, Revoluția iubirii, Mindfulness Urban, #LoveIsFun și Suflete de sticlă.
Credem că Gaspar a descoperit rețeta pentru zile mai lungi de 24 de ore și plănuim să aflăm cum a făcut asta în conversația dificilă pe care o veți asculta în episodul bonus al acestui prim sezon al podcastului Reconectat.
Facebook: fb.me/reconectat.podcast
Instagram: @reconectat.podcast
Alex este primul invitat cu care ne-am conversat exclusiv online fără să avem măcar varianta de video și cu atât mai mult îi suntem recunoscătoare pentru deschidere și autenticitate.
Povestind cu el către sfârșitul stării de urgență, în luna mai a anului 2020, am atins subiecte precum relația cu sportul în timpul pandemiei, cum ajung copiii să aleagă un sport anume și cum îi poate influența familia în acest sens cât și despre sănătate și complexe masculine cu privire la corp.
Alexandru Dincovici este lector asociat la Departamentul de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice, SNSPA, din 2013. Licențiat în științe politice și sociologie, a absolvit masteratul de Antropologie din cadrul SNSPA și este doctor în sociologie din 2013. A predat și predă cursuri de antropologie medicală, antropologia corpului, antropologie aplicată și focus grupuri, și a fost lector asociat și la Universitatea București în 2018-2019. Interesele sale de cercetare se învârt în jurul antropologiei corpului, încorporării, antropologiei medicale, sportului, fenomenologiei și tehnologiei.
Lucrează în marketing și comunicare, este în prezent director executiv al Asociației Oamenilor de Afaceri din România și deține o firmă de consultanță în management, în cadrul căreia aplică noțiuni din științele sociale în beneficiul companiilor, pentru a le ajuta să-și înțeleagă mai bine clienții, angajații și concurența. În ‘timpul liber’, este și antrenor de jiu-jitsu brazilian.
Facebook: fb.me/reconectat.podcast
Instagram: @reconectat.podcast